Interviu cu un "bampir"

Ionica, zice el, este "bampir". Striga sus si tare ca nu se teme de nimic si ca va trai o vesnicie prin ceea ce face. Numara victimele si le trece cu satisfactie pe lista cu realizari profesionale.



Reporter: Vrei sa explici ce intelegi tu prin bampir?Ce este el si cu ce se ocupa?
Ionica: Pai, stai sa-ti expic...Bampiru' se este ala de umbla si da cu solutie d'aia de omoara bazdaganiile cerului. Stii tu, insescte d'astia! Adica bampirii se este aia de vine la usa oamenilor si da cu apa otravita sa extermineze gandaci si altele insescte, tantarii, floturi sau moalii. Mai se este bampir ala de zboara cu aveonu' si arunca de sus insescticid d'ala sa scape popolatia de invaziunea de mustii sau tantari din vara.

R.: De ce tocmai bampir? De ce nu altfel?
I.: Pai, tantarul face ce facea vampiru' inainte...bea sangele oamenilor. Am zis ca se potriveste cuvintele, si ca sa fac o ritma, sau cum se zice, am zis sa le potriveste si eu putin, sa se sperie orataniile. Altfel, nu s-ar fi mai inteles rostu' meseriei.

R.: Care sunt riscurile meseriei tale? Crezi ca ar reprezenta cineva sau ceva o amenintare pentru tine?
I.: NU! Io nu ma tem de nimeni si de nimica. Soareci, sobolai sau ce-o fi ele, le vin de hac fara grija. Eu, de cand lucrez in meseria asta, nu am vazut ceva care sa-mi faca rau. Ma cheama oamenii, dau cu solutie de insescticid sau pestiscid, cum s-o chema si plec. Nu stau acolo, ca nu face bine sa inhalesti vaporu'. Asa le zic si lor, sa plece, sa nu inhaleasca aeru' cu otrava. Nu am riscuri in meserie, nu ma tem de nimica.

R.: Ai vreo asteptare, speri sa avansezi in functie cu trecerea timpului?
I.: Ce voiesc eu se este sa fiu patron si eu ca tot omu', sa nu mai sun la usa omului sa se sperie de mine ca de ciuma, ca eu vin sa-i fac un bine. Vreau sa stau in aer liber, sa dau cu insescticid prin livade si gradine, sa ma lupt cu sobolai. Pe ei am eu boala! Ei sunt bucuria mea cea mare!



R.: Care este cea mai mare dorinta a ta pe plan profesional?
I.: Pai, in primul rand,vreu sa prind un guzganoi, un potcan din aia mare si gras. Am sa-l impaiesc si-l pun trofeu pe parete, sa vada lumea cam ce om cu dizinsesctia sint eu. Ca eu stiu sa-mi fac meseria, nu ca altii care stropeste oleaca si ei si gata.

R.: Prezinta-te pe scurt. Doua-trei cuvinte!
I.: Rapid, disinfectant si ambitiost.

R.: Ce-ti place cel mai mult sa faci?
I.: Sa prind guzgani, mai ales pe aia de le zice rozalii, am vazut io la tilivizor, da' n-am apucat sa prind si eu unu'. Mama-mama, ce de bani faceam cu el! Asa, doar trei-patru cobai, acolo, i-am dus la Amplicilina es a si am facut bani. Da-s buni aia, sa stiti!

R.: Ca incheiere...
I.: Pazea, potcan, moalie, flotur sau ce-oi fi, ca vine omu' cu disinsesctia!

Acum, Ionica pleaca la treaba. Zice el ca lipsa lui va duce la dezastru. Spor la treaba, Ionica! Si sa ne anunti si pe noi daca mai prinzi ceva...si cu cat dai bucata!